Calatorie In Inconstient

Un Mod Placut De Relaxare

Te afli pe o insula. In timp ce mergi, tot mai mult ... constati ca esti singur. In jurul tau realizezi ca se afla palmierii si multa verdeata; ramai pentru o clipa inmarmurita de frumusetea lor...dar mergi mai departe te apropii de mare ... este o zi foarte frumoasa, soarele isi scalda razele pe intinsul apei, auzi valurile cum se sparg de nisipul infierbantat, soptind cuvinte, inca de neinteles pentru tine.
E asa de bine ... de cald, de placut iar totul poarta o amprenta plina de mister... un mister stiut doar de tine ... Ai vrea sa te scufunzi in valurile marii, sa simti mirosul lor de sare, sa lasi vantul sa-ti adie linistit prin par ... soarele iti mangaie fata intr-un mod atat de placut ... auzi pescarusii care se intrec in melodii intelese doar de tine, linistea te cuprinde din ce in ce mai mult, esti fericita ... atat de fericita ... aici poti sa fi tu, doar tu cu tine. Intr-un tarziu te hotarasti sa pleci, din apa linistita ... continui sa te plimbi si este din ce in ce mai bine, drumul pare familiar, desi poate nu l-ai mai parcurs niciodata ... sau, poate ... insa nu iti amintesti. Doar ca tu, stii ca locul acesta este doar al tau, ca te astepta pe tine ... astfel incat continui sa mergi ...Te opresti pentru o clipa ... reflectezi ... te intalnesti in drumul tau cu senzatii atat de stranii, dar continui sa mergi, si te simti asa de bine...
Te intrebi cate ape se revarsa in mare si de unde pornesc; poate la inceput a fost un firicel de apa, dar in drumul ei cantitatea a crescut, la fiecare rau intalnit cantitatea a crescut din ce mai mult ... Continui sa mergi si iti place, ai un sentiment placut de liniste, o pace interioara ... in departare zaresti o casa, o singura casa ... bati la usa dar nimeni nu iti raspunde, te hotarasti sa intri, te cuprinde un sentiment plin de caldura ... parca e casa ta, esti incercat de tot felul de senzatii si amintiri. Intri intr-o camera mare spatioasa, care este extrem de frumoasa ... continui sa mergi si sa admiri fiecare camera, e asa de placut si linistit ... In jurul tau e plin de flori care te imbata cu mireasma lor, auzi inca valurile dar zgomotul lor e asa de placut si indepartat parca totul se intampla undeva in neant ...
Continuarea, data viitoare ...

Adevarul gol golut...EU cu bune si cu rele

SUNT : O persoana sincera, comunicativa,loiala,uneori severa atat cu mine cat si cu prsoanele de care imi pasa,ambitioasa,intuitiva si in primul rand cu iubire fata de D-zeu, care de fiecare data cand mi-am dorit ceva din tot sufletul nu a contenit sa imi ofere...si pentru asta incerc ori de cate ori am ocazia sa-i multumesc din tot sufletul...
AS VREA :Cine nu ar vrea si cate nu ar vrea :) in primul rand ca familia mea sa aiba multa sanatate, sa ma schimb pe mine, pe sotul meu, familia mea, orasul meu, judetul meu , apoi tara mea, sa fiu mai buna , mai plina de intelegere, sa ofer oameniilor o lume mai buna,schimbandu-ma pe mine si ulterior tot ce am mentionat mai sus poate lucrurile ar fi mai bune in tara asta.Cred ca fiecare din noi ar trebui sa mediteze asupra acestui aspect...
PASTREZ : Multe amintirii dar si unele lucruri care nu imi folosesc, insa de care mie greu sa ma despart, desi ocupa mult loc degeaba in apartament... dar asta e
MI-AS FI DORIT : sa am cu 5 ani mai putin, pentru a face anumite lucruri pe care acum nu prea mai imi permite timpul sa le fac... de exemplu: sa fac in plus inca 2 specializari in psihologie, sa lucrez 2 veri in Turcia la Animation Team impreuna cu sotul meu...sa fac mai multe calatorii
NU IMI PLACE : cand oamenii nu sunt recunoscatori, cand sunt mintita, cand se vorbeste despre anumite persoane in necunostinta de cauza, cand oamenii sunt falsi si isi urmaresc proprile interese fara sa tina cont de ceilalti...
MA TEM :De D-zeu, de accidente, de lucrurile pe care eu, nu le pot controla
AUD :uneori ce nu ar trebui :)... durerea din sufletul oameniilor necajiti
IMI PARE RAU : Ca nu pot ajuta toti oamenii care au nevoie de sprijin si de echilibru, dar sper ca pe parcursul calatoriei mele in aceasta lume sa pot face cat mai multa lume fericita...
IMI PLAC :Oamenii corectii, care tin cont de cei din jur... imi place sa ascult muzica, sa gatesc, imi plac o multime de lucruri, incat nu as putea sa le enumar pe toate... ar fi prea mult
NU SUNT: Egoista, meschina, incorecta, iresponsabila...
DANSEZ : In general dansez mult in conditile in care imi place muzica si binenteles daca am dispozitie si daca am un anturaj in care ma simt bine!
NICIODATA: Niciodata nu spune niciodata...:) niciodata nu as face rau oameniilor cu buna stiinta, in rest nu pot spune niciodata, pentru ca nu poti sa sti ce urmeaza, iar viata poate oferi multe clipe imprevizibile si momente in care am putea reactiona intr-un fel de care ulterior si noi suntem surprinsi...
RAR: Cand exprim tot ceea ce simt fata de persoanele care imi sunt cu adevarat apropiate...si sincer imi pare rau ca nu o fac, iar uneori se intampla sa plece din lumea asta si sa nu fi spus tot ce simteam in interior si nu am avut suficent curaj sa exprim, iar acest lucru imi doresc sa-l schimb in favoarea mea, ca sa nu mai traiesc cu regrete!!!
PLANG: De foarte multe ori... plang la momentele frumoase pe care mi le ofera D-Zeu, plang la momentele frumoase din viata prietenilor mei, plang pentru clipele triste ... atat a mele cat si a celor din jur, plang atunci cand ma impresioneaza ceva, sau cineva... iar lacrimile exprima un sentiment nobil de care nu ori cine stie sa se bucure, iar la fiecare lacrima picata D-Zeu imi va da in schimb zeci de clipe fericite...
NU SUNT INTOTDEAUNA: Increzatoare in vorbele si promisiunile celor din jur si sincer de foarte multe ori sa dovedit ca am dreptate
NU IMI PLACE DE MINE: Cand sunt constransa de situatie si trebuie sa mint, cand nu spun omului in fata in momentul in care nu imi place ceva si astept pana se umple paharul si atunci rabufnesc, ca nu uit desi iert, iar acest lucru ma face sa ma intreb daca intr-adevar iert sau doar am trecut cu vederea pe moment...
SUNT CONFUZ: cand oamenii se exprima intr-un fel si actioneaza in alt fel
AM NEVOIE : de iubire, respect, comunicare si mult mai mult timp
AR TREBUI: Sa raman cat mai repede insarcinata, sa petrecem mai mult timp si sa avem mult mai multe activitati impreuna eu, cu sotul meu...

Ce rol are copacul, arborele in viata noasta?

De cateva zile ma gandesc la un film pe care l-am vazut si care ma ingrozit. Filmul, in mare era despre un copac care se hranea cu sange de copii. Infricosator, dar nu asta era ideea mea.
Vreau sa vorbesc despre insemnatatea copacului... Asa cum fiecare dintre noi stie, omul si copacul se cunosc de foarte mult timp, cam din vremea in care un mar faimos a fost cauza atator nenorocirii... intrebarea mea este ce rol joaca copacul in viata noastra? Marul a fost si va ramane simbolul pacatului comis... fructul oprit... de aici si ideea ca fiecare ne nastem cu sapte pacate... fiecare barbat poarta cu el simbolul pacatului, mai exact marul lui Adam...
Secole de-a randul multi au scris despre copaci... egal de natura lor... poeti, oamenii de stinta, filozofi, psihologi...in psihologie, spre exemplu, exista testul arborelui, care este folosit tot timpul in testele proiective, si care dezvaluie atat de multe despre personalitatea individului ... ciudat nu? De asemenea, se spune ca fiecare om trebuie sa sadeasca un pom, pe parcursul vietii ... Copacul este emblema naturii... tuturor ne plac copacii, inverziti, inmuguriti, plini cu flori, cu fructe sau pur si simplu goi, fara trunchi, sterpi... Una dintre minunile lumii este copacul templu, care se afla in Asia... multi oamenii de stinta au fost atrasi de acest copac, de modul sau de dezvoltare, de frumusetea oarecum misterioasa a sa...Mai mult decat atat se practica terapia prin intermediul copacului, sau tratarea bolilor... se presupune ca, copacul hraneste omul cu energie, insa depinde de natura lor, unii copacii sunt donatorii altii nu, in functie si de zona in care se afla... egiptenii spre exemplu folosesc o amuleta din lemn care o poarta la gat pentru a le aduce noroc... curios nu? mai mult decat atat, cand venim pe lume folosim un leagan din lemn evident nu, cand dormim folosim patul, din lemn... cand ne incalzim folosim lemnul nu... mobila din locuintele noaste, din lemn nu?... cand murim folosim cosciugul din lemn... si uite asa lista poate sa continue...deci copacul este omniprezent indiferent de forma in care-l gasim...
Ce rol are copacul in viata noastra? Daca, aveti idei astept sa le impartasim...

TELEPATIE sau SINCRONICITATE?...

"Opreste doamne ceasornicul
Cu care ne masori destramarea"
Lucian Blaga

Acest fapt pe care il voi relata in cele ce urmeaza, este cel mai trist si mai dureros din viata mea.
Dar inainte de a incepe sa descriu evenimentele care urmau sa se intample as vrea sa mentionez un lucru de o importanta majora, cu o zi inainte (vineri) am avut o discutie cu mama mea despre un "tanar curtezan" care urma sa vina ca eu, sa-l cunosc, desi nu imi doream acest lucru, dar nu stiam cum sa fac ca sa nu il cunosc, (trebuie sa precizez ca acesta urma sa vina dumineca).
Am hotarat impreuna cu mama sa lasam un bilet in usa in care sa precizam ca suntem la o inmormantare.Daca am fi stiut... sau poate undeva... in strafundul sufletului stiam! Gresita alegere!
In urmatoarea zi sambata pe 21 septembrie la pranz am sustinut un examen... deoarece eram foarte obosita am hotarat sa nu-mi mai vizitez bunica, care statea foarte aproape, mai exact la 5 minute de unde locuiam eu...a doua alegere gresita!
Seara m-am uitat la televizor, dar am atipit pentru o perioada de aproximativ o ora... m-am trezit cu o durere infioratoare de cap, eram agitata, dar in acelasi timp si foarte trista.Nu gaseam nici o explicatie. Mi-am deschis o ciocolata si am mers in sufragerie unde se aflau parintii mei... la cateva minute a sunat soneria... stiam, acum stiam cine suna, de ce suna...in cateva secunde cortina a cazut, iar visul pe care l-am avut se derula acum fara oprire, fara ca eu, sa mai pot opri ceva. Ce as fi vrut sa opresc? ... Timpul!
As fi dat orice sa pot intoarce timpul, doar in urma cu o ora, o singura ora... nimic mai mult. Am raspuns!
In usa se afla bunicul meu!
Nu era nevoie de cuvinte... ochii, privirea, tremurul buzelor, durerea sadita in suflet, in trupul care se legana incet si trist spuneau tot... tot ce eu, nu doream sa aud... ce a urmat, a fost infiorator de trist.
Mi-am luat ramas bun dar, in suflet simt si acum durerea ca si cand totul s-a intamplat ieri. O visez mereu atunci cand urmeaza sa mi se intample ceva neplacut... poate acolo unde e ma vegheaza.
Dar, iubirea nu moare, iar atunci cand inchid ochii mi-o imaginez ca este aproape, ca pot sa-i vorbesc... deci timpul nu cicatrizeaza orice rana, iar iubirea poate fi vesnica, daca sti sa o pastrezi...poate in timp voi invata sa trec dincolo... in a patra dimensiune a psihicului...(conform teoriei pe care o sustine psihologia transpersonala) unde cu siguranta ma va astepta.
Poate inainte de a-si lua ramas bun de la aceasta viata a ales sa isi ia ramas bun si de la mine, prin intermediul visului... sufletele noastre si iubirea ne-au adus aproape pentru cateva secunde... astfel am invatat ca o secunda poate fi la fel de pretioasa ca si intreaga viata...
O aroma de vis care se indrepta spre paradis!... aceasta era... bunica mea!...

Putem definii iubirea?

Oare ce este iubirea? Putem sa o definim, sau fiecare o defineste asa cum o intelege, o percepe.
Este o lacrima pierduta in labirintul uitarii, este ceea ce trece dincolo de moarte si de vazduhul cu stele... Am fost creati prin iubire si din iubire, dar cu toate astea nu stim sa ne-o insusim, dar si mai trist sa o daruim... Iubirea este natura care ne inconjoara, care ne sopteste neincetat prin murmurul apei cristaline, prin fosnetul frunzelor uscate si intristate de venirea iernii, prin ciripitul cristalin al pasarelelor, prin fosnetul suspinelor noastre, care se contopeste in inima noastra... Este o perla pretioasa care nu a fost inca descoperita, un taram pe care navigam uitand pentru ce existam...Iubirea este cel mai de pret dar care ne-a fost daruit...deci invata sa iubesti ca sa sti sa pretuiesti...Fiecare din noi iubim prin felul nostru unic, indiferent sub ce forma sau pe cine, importand fiind sa stim cum, cand si cui sa o daruim...iubirea nu este conditionata, nu are orgoli...iar ca sa primim iubire trebuie sa o daruim...cu toate ca iubirea imbraca multiple forme... In concluzie iubirea nu are definitie, este doar ceea ce simti...